Sisteme de coordonate

Sisteme de coordonate

Sistemul de Referinţă Terestru European 1989 (ETRS89), introdus în Europa ca sistem de referinţă geodezic, este implementat în România (prin ODG al ANCPI nr. 212/2009) pentru crearea unei Reţele Geodezice Naţionale Spaţiale (RGNS) moderne şi realizarea de produse cartografice pan-europene.
ETRS89 se defineşte conform standardului internaţional ISO 19111, ca fiind compus din datumul geodezic ETRS89, bazat pe elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference System 1980 – Sistem de Referinţă Geodezic 1980) şi sistemul de coordonate geodezice elipsoidale.

• În România se utilizează, în mod oficial, două sisteme de referinţă:
• Sistemul de coordonate 1942 (cunoscut pe plan internaţional sub denumirea “S-42”), bazat pe elipsoidul Krasovski 1940, cu punctul fundamental la Pulkovo (Rusia), împreună cu Proiecţia stereografică 1970;
• Sistemul de referinţă bazat pe elipsoidul de referinţă Hayford 1910, orientat pe punctul astronomic fundamental situat în interiorul Observatorului astronomic militar din Bucureşti, împreună cu Proiecţia stereografică 1930 – plan secant Bucureşti

Transformările de coordonate utilizate în România pot fi clasificate în două categorii:
• Transformări locale de coordonate fără model de distorsiune a datelor de tip Helmert cu 7 parametri sau 4 parametri (abaterea standard este în jur de ±0.10 m sau mai mică, depinzând de distanţa dintre punctele comune);
• Transformări de coordonate cu model de distorsiune a datelor pentru care abaterea standard a coordonatelor transformate este în jur de ±0.10-0.15 m, dacă sunt îndeplinite condiţiile existenţei unui număr suficient de puncte comune repartizate uniform pe întreg teritoriul ţării.

 

Abonare notificări rompos.ro

Căutare

Contact